Adrenalina si hormonii de stres

Stresul reprezinta totalitatea imprejurarilor care determina organismul sa iasa din zona de confort si sa utilizeze energie suplimentara pentru depasirea sau gestionarea situatiilor neplacute. In doze mici, stresul poate fi benefic deoarece stimuleaza sistemul imun si cardiovascular al organismului, insa prelungirea perioadelor suprasolicitante determina aparitia surmenajului fizic si psihic si uneori dezechilibre la nivel metabolic.
Adrenalina si hormonii de stres

Principalii hormoni de stres implicati in mecanismele fiziologice de „lupta sau fuga” (fight or flight) sunt reprezentati de:

  • Adrenalina (epinefrina)
  • Cortizol
  • Norepinefrina.

In conditii de stres fizic si psihic, glandele renale accelereaza sinteza acestor hormoni care determina cresterea tensiunii arteriale, a glucozei serice si a ritmului cardiac, pentru a ajuta organismul sa faca fata situatiilor suprasolicitante.

Principalele cauze care determina cresterea eliberarii de hormoni ai stresului sunt reprezentate de:

  • Interventiile chirurgicale
  • Imprejurari care pun viata in pericol
  • Patologii personale acute sau cronice
  • Competitii sportive
  • Surmenaj psihic profesional (sarcini care trebuie finalizate inainte de anumite deadline-uri, efectuarea orelor suplimentare, schimbarea locului de munca), scolar (examene, concursuri scolare, schimbarea institutiei de invatamant) sau familial (divort, decese in familie, imbolnaviri subite ale membrilor familiei).

Cuprins

Ce rol are adrenalina in organism?

Catecolaminele constituie un grup de hormoni sintetizati la nivelul glandelor suprarenale care implica adrenalina, noradrenalina si cortizol.

Dintre acesti hormoni, adrenalina sau epinefrina reprezinta hormonul cu cea mai mare implicare in generarea raspunsului fiziologic de tip fight or flight. Mecanismele de actiune ale epinefrinei care genereaza energia necesara depasirii unei situatii stresante implica:

  • Cresterea frecventei cardiace prin stimularea receptorilor beta adrenergici, a valorilor tensiunii arteriale, devierea circulatiei sangvine de la nivelul tubului digestiv, al rinichilor si pielii pentru intensificarea aportului de nutrienti si oxigen catre musculatura striata.
  • Bronhodilatatie prin actiunea asupra musculaturii netede de la nivelul cailor respiratorii, cresterea frecventei respiratorii, reducerea peristaltismului intestinal si contractia musculaturii netede care intra in alcatuirea vezicii urinare si a pielii (adrenalina favorizeaza aparitia „pielii de gaina”).
  • Mobilizarea rezervelor energetice (furnizeaza un boost de energie) prin metabolizarea rapida a grasimilor (lipoliza), inhibarea sintezei de insulina si eliberarea in circulatie a glucozei pentru suplimentarea aportului de nutrienti catre musculatura scheletica.

Pe termen scurt, actiunea acestui hormon este benefica si ajuta organismul sa depaseasca cu succes anumite situatii stresante. Pe termen lung, hiperproductia de adrenalina poate genera anxietate, stare de iritabilitate si tulburari ale somnului.

Hormonii de stres

  • Norepinefrina sau noradrenalina este eliberata in cantitati mai mici fata de adrenalina, in conditii de stres acut, principalele efecte ale acestui hormon, fiind cresterea nivelului de atentie prin ascutirea simtului auditiv si vizual si al capacitatii de concentrare. La fel ca si in cazul epinefrinei, supraproductia indelungata a norepinefrinei genereaza anxietate, iritabilitate si insomnie.
  • Cortizolul constituie un hormon steroid sintetizat la nivelul glandelor suprarenale in conditii de stres prelungit. Similar epinefrinei, cortizolul stimuleaza cresterea concentratiilor serice ale glucozei cu obtinerea unui boost de energie temporar. Mentinerea crescuta a cortizolemiei pentru perioade indelungate de timp este daunatoare organismului deoarece favorizeaza acumularea kilogramelor excedentare, anxietate si depresie.
  • Dopamina reprezinta un neurotransmitator responsabil de modularea starilor emotionale, a motivatiei si senzatiei de placere asociata diferitelor tipuri de activitati. Suplimentar, dopamina este implicata in aparitia mecanismelor fiziologice de coping prin intermediul carora organismul se adapteaza imprejurarilor stresante, tolerandu le mai usor.
  • Vasopresina cunoscuta si sub denumirea de hormon antidiuretic este sintetizata la nivelul hipotalamusului si are rol de reglare al valorilor tensiunii arteriale prin modularea metabolismului (absorbtie si excretie). In conditii de stres, vasopresina este eliberata la nivelul torentului sangvin unde se leaga de receptori specifici de la nivelul endoteliului vascular, generand vasoconstrictie. Aditional, vasopresina moduleaza activitatea de filtrare a rinichilor si genereaza cresterea reabsorbtiei apei la acest nivel, pentru a preveni instalarea starilor de deshidratare asociate stresului fizic (exercitii fizice, competitii sportive).

Afectiuni asociate cu hormonii de stres in exces

Expunerea prelungita la actiunea hormonilor de stres poate determina aparitia de patologii specifice reprezentate in mod frecvent de catre:

  • Hipertensiunea arteriala si tulburarile de ritm cardiac
  • Accidentele vasculare cerebrale
  • Depresie si anxietate
  • Declin cognitiv, ceata cerebrala si dificultati de memorare
  • Sindromul de oboseala cronica
  • Scaderea capacitatii de functionare a sistemului imunitar
  • Afectiuni ale tubului digestiv
  • Obezitate
  • Tulburari ale somnului.

Cauzele care determina sinteza de adrenalina in exces

Tumorile secretante de catecolamine poarta denumirea de feocromocitoame si paraganglioame si reprezinta principalele cauze de aparitie ale sintezei excedentare de adrenalina, noradrenalina si dopamina.

Feocromocitomul este o tumora secretanta de catecolamine alcatuita din celule cromafine, localizata in majoritatea situatiilor la nivelul medulosuprarenalei, in timp ce paragangliomul se regaseste extraadrenal, fiind asociat sistemului simpatic sau parasimpatic.

Tumorile secretante de catecolamine sunt rar inatalnite in practica medicala curenta, inregistrand o incidenta la nivelul populatiei generale de 3-8 cazuri/1 milion de locuitori pe an. Majoritatea tumorilor secretante de catecolamine apar sporadic, insa exista si situatii in care acestea prezinta determinism genetic, aparitia lor fiind favorizata de mutatii ale anumitor gene de susceptibilitate.

Simptome datorate supraproductiei de adrenalina

Ritmul alert in care se desfasoara viata cotidiana a societatii actuale favorizeaza expunerea din ce in ce mai crescuta a populatiei la factori de stres fizici sau psihici si genereaza supraproductie de adrenalina in cazul acestor persoane. Principalele manifestari neplacute datorate supraproductiei de adrenalina pe termen lung sunt reprezentate de:

  • Palpitatii
  • Hipertensiune arteriala
  • Cefalee
  • Transpiratii excesive
  • Insomnie
  • Crestere in greutate cu favorizarea aparitiei sindromului metabolic.

Starea de alerta constanta sau hipervigilenta determinata de supraproductia de adrenalina este frecvent intalnita la persoanele care sufera de stres posttraumatic sau PSTD. Frica asociata traumelor traite de catre aceste persoane genereaza sinteza crescuta de adrenalina care se manifesta prin:

  • Alterarea calitatii somnului (treziri frecvente, dificultati de adormire)
  • Irascibilitate
  • Izbucniri bruste de furie
  • Stare de incordare permanenta similara raspunsului flight or flight.

Dependenta de adrenalina constituie un comportament cu determinism ereditar in peste jumatate din cazuri si se manifesta prin cautarea permanenta a senzatiilor tari, care asociaza riscuri semnificative din punct de vedere fizic, social, legal sau financiar.

Cand este recomandata adrenalina injectabila in tratamentele medicale?

Principalele indicatii terapeutice ale adrenalinei sunt reprezentate de:

  • Criza de astm bronsic, soc anafilactic datorita efectului bronhodilatator – afla mai multe despre cand administram aerosoli cu adrenalina la copii?
  • Soc cardiogen, bradicardie sinusala, bloc sinusal, stop cardiac din cauza efectului de stimulare a functiei cardiace.
  • Congestie nazala (nas infundat) datorita efectului de vasoconstrictie locala.
  • Hipotensiune arteriala din cauza efectului de vasconstrictie generalizata.
  • Adaos in anestezia locala datorita efectului de vasoconstrictie care diminueaza riscul de hemoragie.

Adrenalina injectabila este utilizata in mod frecvent in cazul pacientilor care prezinta manifestari specifice reactiilor alergice severe, socului anafilactic, socului septic si hipotensiunii arteriale severe. In functie de patologia careia i se adreseaza si severitatea manifestarilor pacientului, adrenalina injectabila poate fi administrata intramuscular (inclusiv la nivel cardiac), subcutanat sau intravenos.

Ce se intampla cand nivelul de adrenalina este scazut?

Principalele manifestari asociate deficitului de epinefrina sunt reprezentate de:

  • Anxietate
  • Depresie
  • Tulburari ale ritmului cardiac
  • Variatii ale valorilor tensiunii arteriale (hipotensiune ortostatica)

Stresul cronic, deficitul nutritional si anumite terapii medicamentoase pot favoriza diminuarea sintezei de adrenalina la nivelul medulosuprarenalei.

Adrenalina constituie un neurotransmitator central si periferic, cu rol excitator, implicat in declansarea mecanismelor de lupta sau fuga care prezinta in acelasi timp un efect pozitiv asupra consolidarii memoriei. Efectul stimulant al epinefrinei asupra receptorilor alfa si beta adrenergici a permis utilizarea ei ca terapie de prima intentie, salvatoare de viata in cazul anumitor patologii care asociaza potential de evolutie nefasta de tipul socului anafilactic si al stopului cardiac.

 

Referinte:

Data publicării 31.08.2023