Castile audio pot deteriora auzul - cat si cum le folosim?

Multe dintre cauzele care conduc la pierderea auzului sau la deteriorarea capacitatii auditive, pot fi evitate. Ascultarea muzicii la casti, la un volum prea ridicat, reprezinta unul dintre factorii de risc. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 1,1 miliarde de tineri din intreaga lume risca sa isi piarda auzul din cauza faptului ca asculta muzica prea tare.
Castile audio pot deteriora auzul - cat si cum le folosim?

Cuprins

Muzica face parte din viata, incanta, emotioneaza, bucura, consoleaza, trezeste amintiri. Ascultatul muzicii la casti, astazi, mai mult decat in anii precedenti, a devenit parte integranta a multor activitati zilnice. Oamenii asculta muzica in metrou, in drum spre birou, in parc, la plimbare, in timpul activitatilor sportive, in aer liber ori la sala, in timp ce muncesc. Insa cat si cum se folosesc castile audio pentru a nu dauna auzului?

Folosirea excesiva a castilor audio poate deteriora auzul

Faptul ca volumul ridicat din casti poate provoaca pierderi de auz, temporare ori permanente, nu este un mit.

La nivelul urechii interne, in interiorul cohleei, se afla asa numitele celule senzoriale ciliate. In medie, o persoana are la nastere cca. 16.000 de celule senzoriale (cu cili). Acestea actioneaza ca receptori senzoriali, transformand vibratiile sonore in impulsuri nervoase electrice. Concret, ele ii permit creierului sa detecteze sunetul.

Expunerea repetata la zgomote puternice poate deteriora atat aceste celulele, cat si membrane, nervi sau alte parti componente ale urechii, afectand iremediabil auzul. Procesul este unul ireversibil, degradarea instalata este de regula una permanenta. Chiar daca persoana in cauza renunta la folosirea castilor audio la un volum ridicat si limiteaza participarea la concerte ori alte evenimente unde nivelul decibelilor depaseste limita, hipoacuzia (pierderea auzului) persista.

Cat de tare pot asculta muzica?

Standardul global OMS-ITU pentru telecomunicatii mobile internationale isi propune sa reglementeze expunerea la sunete puternice prin intermediul dispozitivelor audio personale.

Conform acestui standard, fiecare dispozitiv (smartphone, MP3 player si altele) ar trebui sa masoare modul in care aparatul este utilizat pentru redarea audio si recomanda un maxim de:

  • 80dB, 40 de ore pe saptamana in cazul adultilor.
  • 75dB, 40 de ore pe saptamana - copii si persoane cu anumite sensibilitati.

In momentul de fata, sunt disponibile diverse aplicatii mobile care permit controlul volumului audio si care monitorizeaza timpul in care utilizatorul se expune la un nivel sonor ridicat sau emit notificari cu privire la utilizarea inadecvata.

Cand ascultatul muzicii la casti devine un pericol?

Expunerea prelungita, repetata, la peste 80dB reprezinta un factor de risc. Intre 30 - 50% dintre celulele receptoare sufera deteriorari sau pot fi complet distruse inainte ca persoana sa sesiseze o scadere a auzului si sa poata efectua un screening auditiv pentru a confirma hipoacuzia.

O persoana care asculta 15 minute muzica la un volum de 100dB echivaleaza cu expunerea unui muncitor dintr-o fabrica care lucreaza 8 ore pe zi, intr-un zgomot ambiental de 85dB.

Conform raportului privind auzul al OMS, oamenii obsinuiesc sa asculte muzica la un nivel cuprins intre 75 - 105 dB. Potrivit estimarilor, peste 50% despre persoanele cu varsta intre 12 si 35 de ani sunt expuse riscului de a experimenta pierderi de auz.

Cand ascultatul muzicii la casti devine un pericol?

Ce casti audio sunt recomandate pentru protectia auzului?

Castile audio intraauriculare, de tip ear pot, sunt foarte populare datorita dimensiunilor mici. Acestea sunt considerate practice, comode si redau o calitate buna a sunetului. Dezavantajul castilor intraauriculare este ca se introduc in ureche, astfel ele directioneaza sunetul direct pe timpan, iar intensitatea este mai mare decat ceea ce poate timpanul sa transmita.

Recomandarea medicului ORL este sa optam pentru castile audio care acopera integral urechea. In felul acesta, functia pavilionului de a atenua anumite frecvente, nu este afectata.

De asemenea, se recomanda evitarea folosirii functiei de anulare a zgomotului de fond (noise canceling si, mai ales, active noise cancelling) pentru a proteja sanatatea auzului. Explicatia este simpla: aceasta functie implica “pomparea” constanta a sunetelor in ureche, care se elimina cu zgomotul de afara. Ideal, anularea zgomotelor pasive se realizeaza printr-o buna sigilare fata de mediul inconjurator.

 

Referinte

Data publicării 18.03.2022