De ce uitam? Despre imbunatatirea memoriei si pierderile de memorie

Cand ne referim la memoria umana, ne referim de fapt la un proces psihologic complex prin care dobandim si retinem informatii. Informatii pe care apoi le accesam la nevoie. Exista trei procese majore implicate in functionarea memoriei: codificare, stocare si recuperare (amintire).
De ce uitam? Despre imbunatatirea memoriei si pierderile de memorie

Cuprins

Memoria – cum functioneaza?

Codificarea, stocarea si recuperarea reprezinta cele trei procese majore implicate in functionarea memoriei.

In etapa de codificare, informatiile sunt convertite intr-o forma pe care creierul o poate intelege, respectiv:

  • Vizuala (imagini)
  • Acustica (sunete)
  • Motorie (miscari)
  • Semantica (sens).

De asemenea, codificarea poate fi:

  • Activa, atunci cand ne propunem in mod constient sa intelegem informatia, de ex. invatam o limba straina si facem asocieri voite intre cuvant si sensul acestuia.
  • Pasiva, atunci cand percepem informatia fara sa depunem un efort constient in acest sens, de ex. auzim sunetul unui telefon in metrou.

In etapa de stocare, informatiile sunt pastrate in creier:

  • Pe termen scurt (memoria de scurta durata) - spre exemplu tinem minte ce am notat pe lista de cumparaturi de dimineata si pana seara uitam ce am notat sau retinem pe moment un numar de telefon de care avem nevoie, dupa care nu reusim sa il mai reproducem din memorie.
  • Pe termen lung (memoria de lunga durata) - spre exemplu, ne aducem aminte de o serbare de la gradinita de acum multi ani, o intamplare din timpul orei de geografie la scoala.

In etapa de recuperare, accesam informatia stocata in creier si o utilizam. Recuperarea poate fi:

  • Indusa – incercam sa ne amintim ce s-a discutat la o sedinta.
  • Spontana – ne amintim numele unui fost coleg fara efort.

Pentru multa vreme, cercetatorii au crezut ca amintirile se formeaza datorita schimbarilor care au loc la nivelul celulelor nervoase (neuroni). Ultimele studii si cercetari in domeniul neurostiintei sugereaza ca amintirile sunt create prin intermediul conexiunilor care exista intre acesti neuroni, fie prin consolidarea conexiunilor, fie prin dezvoltarea unor conexiuni noi.

Altfel spus, cand invatam ceva nou, se activeaza celulele nervoase implicate proces. Repetarea acestor activari ajuta la consolidarea conexiunilor dintre neuroni. Cu cat conexiunea este mai puternica, cu atat creste probabilitatea ca informatiile retinute sa fie amintite. Din acest motiv, cu cat exersam/ repetam mai mult unele informatii, cresc sansele de a ni le aminti perioade lungi de timp.

De ce uitam?

Uitarea este un fenomen extrem de comun, uitam de o programare, uitam numele unui coleg de la un alt departament. De ce uitam aceste lucruri pe care la un moment dat le-am stiu? Exista mai multe explicatii:

  • Esecul survenit in cea de-a doua etapa, cea a stocarii informatiei. Practic nu reusim sa stocam corect o informatie in memoria noastra.
  • Existenta unor interferente, spre exemplu informatiile noi se suprapun cu cele vechi, confundam chipul unei persoane cunoscute cu altcineva care are trasaturi similare.
  • Uitarea motivata – un mecanism de aparare care se produce cu scopul de a evita unele amintiri dureroase sau neplacute.
  • Esecul de recuperare - incapacitatea de a accesa o informatie, spre exemplu, in unele situatii, un indiciu ne poate ajuta sa ne amintim informatia. In lipsa unui astfel de pont, recuperarea informatiei nu este posibila.
  • Lipsa atentiei – unele informatii se pierd inca de la inceput daca nu le acordam atentie ori nu ne concentram suficient. Un exemplu sugestiv in acest sens este multitasking-ul care poate duce la pierderea unor informatii deoarece capacitatea de procesare cognitiva nu este infinita, iar creierul intampina dificultati in a procesa totul simultan.
  • Lipsa de utilizare a informatiilor – cand nu sunt accesate pentru perioade lungi de timp, informatiile se uita pentru a face loc altora noi.
  • Inaintarea in varsta si unele probleme de sanatate – afectiuni precum boala Alzheimer. Imbatranirea este un proces fiziologic care determina unele modificari la nivelul functiilor cognitive, inclusiv ale memoriei, prin urmare viteza de procesare a informatiilor este mai lenta, iar uitarea usoara - temporara este fireasca la varste inaintate.

Imbunatatirea memoriei si sanatatea creierului

Memoria poate fi antrenata prin invatare si repetare, dar are nevoie si de odihna si exercitiu fizic. Pe de alta parte, memoria este un proces complex care implica mai multe structuri si functii ale creierului, astfel ca pentru a avea o memorie buna este necesar sa ne gandim in primul rand la sanatatea creierului.

Cum ne mentinem creierul sanatos?

Stimularea creativitatii, socializarea prin participarea la discutii si dezbateri si implicarea in activitati cognitive si diferite jocuri, precum puzzle-ul, sunt favorabile dezvoltarii si imbunatatirii memoriei, alaturi de atentie.

Atentia constituie o componenta majora a memoriei. Pentru a „muta" informatia din memoria de scurta durata in memoria de lunga durata este absolut necesar sa acordam atentie respectivei informatii. Drept urmare este recomandat sa oprim spre exemplu diversele notificari de pe telefon/ laptop atunci cand lucram la o sarcina sau cand invatam. Sa scapam de lucrurile care ne-ar putea distrage, precum colegi zgomotosi sau lucrul remote alaturi de copii, este o provocare, insa exercitiul merita incercat.

Cum gestionam pierderile usoare de memorie?

Cateva strategii utile pentru a gestiona pierderile usoare de memorie.

  • Scrie - noteaza pe o foaie de hartie, aceasta actiune simpla ajuta la consolidarea informatiilor in memorie si implicit, la o memorare mai buna.
  • Da sens informatiilor - sansele sa retinem informatii cu sens sunt mai mari deoarece asociam noile informatiile cu cele pe care deja le detinem.
  • Repeta – repetitia este intr-adevar „mama invataturii” deoarece consolideaza conexiunile neuronale si favorizeaza retinerea informatiilor pe termen lung.
  • Grupeaza informatia – creierului ii plac selectia si prioritizarea informatiilor.
  • Apeleaza la tehnici de memorare pentru a antrena creierul - prin repetitie, asociere (legarea informatiilor noi de cele vechi), predare (explicarea unor informatii unui interlocutor real sau imaginar consolideaza intelegerea si memorarea).

 

Intr-o societate marcata de ritmul alert de viata, noi tehnologii, abundenta de informatii si stimuli la care suntem expusi, mentinerea atentiei si factorii care ajuta la consolidarea memoriei sunt semnificativ afectati. Momentele de ragaz, pauzele de la retelele sociale, imbratisarea unui stil de viata echilibrat si reconectarea cu natura reduc riscul de oboseala mentala, sprijinind capacitatea de concentrare si buna functionare a memoriei.

 

Referinte:

 

Consultant Medical Psih. Maria Sararu
Data publicării 22.12.2023