Tulburarile mintale diagnosticate in copilarie

Tulburarile mintale care se manifesta inca din copilarie pot persista si la varsta adulta sau pot fi diagnosticate mai tarziu, in adolescenta ori la maturitate, deoarece atunci simptomele tind sa devina mai evidente. Printre cele mai vulnerabile grupuri la dezvoltarea tulburarilor mintale se afla copiii victime ale violentei (violenta domestica, bullying si orice alta forma de violenta, abuz emotional, neglijare), adolescentele care devin mame la varste fragede, copiii cu parintii plecati la munca in strainatate, copiii din mediul rural care traiesc in saracie extrema, cei cu dizabilitati si copiii refugiati.
Tulburarile mintale diagnosticate in copilarie

Cuprins

Diagnosticarea bolilor mintale la copii

Conform Manualului de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale, pentru diagosticarea unei afectiuni psihice la copil se utilizeaza acelasi set de criterii precum in cazul unui adult. Astfel, copiii care prezinta simptome ce intrunesc criteriile pentru tulburarea depresiva majora vor primi acest diagnostic indiferent de varsta.

Evident, specialistul (medicul psihiatru, psihologul clinician sau psihoterapeutul) tine cont de stadiile de dezvoltare ale pacientului si de context. Concret, atunci cand evalueaza simptomele, specialistii iau in considerare factori ca:

  • Nivelul de dezvoltare cognitiva
  • Dezvoltarea emotionala
  • Dezvoltarea sociala a copilului
  • Istoricul familial (antecedente de boli psihice in familie)
  • Istoricul personal al copilului
  • Prezenta altor presiuni si a stresului.

Spre exemplu unele manifestari clinice specifice depresiei sau anxietatii pot fi normale la un copil care trece printr-o perioada dificila (pierderea unui membru al familiei, divort etc).

Potrivit UNICEF, in Romania, aproximativ 22.000 de copii si adolescenti se afla in evidenta cu o boala mintala, insa cel mai probabil cifra este subestimata deoarece multe dintre afectiunile mintale la copii nu sunt diagnosticate.

Parintii si ingrijitorii copilului nu sunt intotdeauna constienti de semnele afectiunilor mintale la copii, considerand unele comportamente ca fiind normale la varsta mica, de aceea, de multe ori ajung prea tarziu la un consult de specialitate cu cel mic. De asemenea, stigmatizarea bolilor mintale si deficitul de unitati specializate care sa ofere servicii de sanatate mintala, in special in zonele rurale, fac ca multi copii care sufera astfel de tulburari psihice sa nu beneficieze de diagnostic, si implicit, nici de tratament.

Conform aceluiasi raport UNICEF, cele mai frecvente tulburari mintale diagnosticate la copii sunt reprezentate de:

  • Tulburarile de conduita (24,19%)
  • Tulburarile de deficit de atentie si hiperactivitate (22,65%)
  • Tulburarile de anxietate (19,23%)
  • Tulburarile din spectrul autist (14,47%)
  • Episodul depresiv (9,14%)
  • Tulburarile de atasament (4,3%)
  • Fobia scolara (3,1%)
  • Tulburarile de comportament alimentar (2,88%).

Tulburarile diagnosticate de regula pentru prima data in perioada de sugar, in copilarie sau in adolescenta

Este important de subliniat faptul ca atat copiii, cat si adolescentii pot prezenta probleme care necesita atentie de specialitate, fara ca acestea sa fie catalogate drept tulburari mintale, spre exemplu: problemele de relationare, cele asociate cu abuzul ori neglijarea din partea adultilor din viata lor, perioadele de doliu, problemele scolare, de identitate sau comportamentele antisociale.

Retardul mintal sau dizabilitatea intelectuala

Retardul mintal este caracterizat printr-o functionare intelectuala semnificativ sub medie (un IQ de aproximativ 70 sau sub) cu debut inainte de varsta de 18 ani si prin deficite sau deteriorari concomitente in functionarea adaptativa.

Functionarea adaptativa se refera la abilitatile necesare pentru a indeplini activitati de zi cu zi, de la autoingrijire, comunicare, la invatare si munca.

Retardul mintal poate fi usor, moderat, sever sau profund.

Tulburarile de invatare

Tulburarile de invatare presupun o functionare scolara substantial sub asteptari raportat la varsta pacientului.

In cadrul acestei tulburari se pot distinge:

  • Dislexia (tulburarea de citit) – se manifesta prin dificultati in recunoasterea literelor si a cuvintelor, in intelegerea textului si in pronuntarea cuvintelor in mod corect.
  • Discalculia (tulburarea de calcul) – se manifesta prin dificultati in intelegerea numerelor, in efectuarea operatiilor matematice si in rezolvarea problemelor.
  • Disgrafia (tulburarea expresiei grafice) – se manifesta prin dificultati in grafia literelor de mana, in organizarea spatiala a scrisului si in respectarea regulilor gramaticale
  • Tulburarea de invatare fara alta specificatie nu se incadreaza in niciuna dintre cele mentionate mai sus, insa afecteaza abilitatile scoale.

Tulburarea aptitudinilor motorii

Tulburarea aptitudinilor motorii se refera la dificultati semnificative in coordonarea motorie, care este considerabil sub asteptarile corespunzatoare varstei copilului si nivelului de inteligenta al acestuia. Poate include slaba coordonare intre ochi si maini, dificultati in echilibru, dar si invatarea abilitatilor motorii complexe.

Copiii cu aceasta tulburare se pot confrunta cu dificultati in efectuarea unor activitati precum:

  • Imbracarea si dezbracarea
  • Utilizarea unor obiecte de uz casnic
  • Desenarea
  • Mersul pe bicicleta.

Tulburarile de comunicare

Tulburarile de comunicare sunt caracterizate prin dificultati in vorbire sau limbaj, si includ:

  • Tulburarea de limbaj expresiv – copilul prezinta dificultati in exprimarea gandurilor si ideilor in mod corespunzator din cauza unor probleme in construirea propozitiilor si/sau in folosirea vocabularului.
  • Tulburarea mixta de limbaj receptiv si expresiv - afecteaza atat intelegerea limbajului receptiv, cat si exprimarea limbajului.
  • Tulburarea fonologiei – copilul are dificultati in recunoasterea si utilizarea corecta a sunetelor limbajului, pronuntia unor sunete ori grupuri de sunete in mod corect.
  • Balbismul (balbaiala) – este caracterizata prin intreruperi sau repetitii involuntare ale sunetelor, silabelor sau cuvintelor in timpul vorbirii, ceea ce face ca vorbirea sa nu fie una fluenta.
  • Tulburarea de comunicare fara alta specificatie - se refera la tulburari de comunicare care nu se incadreaza in categoriile mentionate anterior, dar care totusi implica dificultati semnificative in comunicare.

Tulburarile de dezvoltare pervaziva

Tulburarile de dezvoltare pervaziva sunt caracterizate prin deficite severe si deteriorare pe multiple paliere ale dezvoltarii copilului si includ: tulburarea autista, tulburarea Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, tulburarea Asperger si tulburarea de dezvoltare pervaziva fara alta specificatie.

  • Tulburarea Rett reprezinta o tulburare genetica rara si afecteaza in special fetele. Se manifesta prin pierderea abilitatilor motorii si a abilitatilor sociale, precum si prin dezvoltarea anormala a mainilor.
  • Tulburarea dezintegrativa a copilariei este o tulburare rara in care copiii dezvolta abilitati normale in primii ani de viata, dar apoi isi pierd abilitatile sociale, comunicative si motorii.
  • Tulburarea Asperger implica dezvoltarea unor comportamente repetitive care creeaza dificultati in interactiunea sociala, dar fara sa prezinte intarzieri semnificative in limbaj si la nivel intelectual.
  • Tulburarea de dezvoltare pervaziva fara alta specificatie nu se incadreaza in categoriile enuntate anterior, insa se manifesta prin deficite severe in dezvoltare.

Deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv

Tulburarea hiperactivitate/deficit de atentie este caracterizata prin simptome precum dificultati de mentinere a atentiei si concentrarii si dificultati in controlul comportamentelor impulsive. Severitatea simptomatologiei variaza de la forme usoare si moderate la forme severe care afecteaza calitatea vietii.

Afla mai multe despre ADHD la copii si ADHD la adult

In categoria acestor tulburari intra si altele, ca de exemplu:

  • Tulburarea de conduita - caracterizata printr-un model de comportament care incalca drepturile fundamentale ale altora sau normele si regulile sociale (evident in concordanta cu varsta pacientului). La copii se poate manifesta, spre exemplu, prin cruzime fata de animale, distrugerea unor bunuri intr-un mod violent cum ar fi incendierea, prin lipsa de remuscari dupa o actiune agresiva.
  • Tulburarea opozitionismul provocator - caracterizata printr-un pattern de comportament negativist, ostil si sfidator. Copiii cu tulburare opozitionism provocator pot avea o tendinta persistenta de a refuza sa urmeze regulile sau cerintele stabilite de parinti, profesori ori de alte figuri ale autoritatii. Acesti copii pot avea crize de furie greu de gestionat de catre parinti, refuza sa coopereze si pot reactiona excesiv la situatiile care ii frustreaza.

Tulburarile de alimentare si de comportament alimentar ale perioadei de sugar sau micii copilarii

Aceste tulburari au un caracter persistent, ele nu pot fi puse pe seama unor evenimente trecatoare sau normale in etapa de dezvoltare a copilului, spre exemplu eruptia caninilor la copilul mic – motiv temporar de refuz al hranei. De asemenea, sunt excluse tulburarile alimentare cauzate de probleme medicale sau de prezenta altor afectiuni psihice.

  • Tulburarea de alimentatie restrictiva sau evitanta se caracterizeaza prin refuzul persistent de a manca anumite alimente sau grupe de alimente. Copiii cu aceasta tulburare pot avea, de asemenea, dificultati in a incerca noi alimente sau in a manca in anumite locuri.
  • Tulburarea de alimentatie a perioadei de sugar sau a micii copilarii se caracterizeaza prin incapacitatea persistenta de a manca adecvat varstei, cu dificultati de a lua in greutate sau cu pierdere ponderala semnificativa in decurs de o luna.

Afla si despre bulimie si anorexie

Ticurile

Pot fi ticuri motorii si/sau vocale. Tulburarile specifice includ tulburarea Tourette, ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie.

Tulburarile de eliminare

Acestea includ:

  • Encoprezisul (eliminarea de fecale in locuri inadecvate)
  • Enurezisul (eliminarea repetata de urina in locuri inadecvate).

Alte tulburari ale perioadei de sugar, ale copilariei sau adolescentei

  • Anxietatea de separare este caracterizata printr-o neliniste si agitatie excesiva si inadecvata dezvoltarii, in legatura cu separarea de casa sau de persoanele de care copilul este atasat. Copiii cu anxietate de separare pot experimenta o varietate de simptome, inclusiv:
  • Frica de a fi singur
  • Frica de a fi pierdut
  • Frica de a fi rapit
  • Frica de a fi ranit
  • Dificultati in a se descurca la scoala sau la gradinita
  • Dificultati in a se desparti de parinti sau de alte persoane semnificative la somn.
  • Mutismul selectiv este caracterizat prin incapacitatea constanta de a vorbi in situatii sociale specifice, in ciuda faptului ca acasa, spre exemplu, vorbeste fara probleme.
  • Tulburarea reactiva de atasament a perioadei de sugar sau a micii copilarii este caracterizata printr-o relatie sociala inadecvata dezvoltarii si perturbata considerabil, care apare in cele mai multe contexte si este asociata cu o ingrijire flagrant patogenica.
  • Tulburarea de miscare stereotipa este caracterizata printr-un comportament motor nonfunctional, aparent impulsiv si repetitiv, care interfereaza considerabil cu activitatile normale si uneori poate duce la vatamare corporala.

 

Tulburarile mintale la copii pot avea repercusiuni semnificative asupra dezvoltarii si vietii lor. De aceea, este important, ca parinti, sa fim atenti la semnele de alarma si sa solicitam ajutor de specialitate atunci cand avem suspiciuni ca ceva nu este in regula. Diagnosticul si tratamentul precoce pot ajuta la ameliorarea simptomelor si la imbunatatirea calitatii vietii copiilor cu tulburari mintale.

 

Referinte:

Data publicării 29.01.2024