Coronarografie / Angiografia coronariana

Cuprins:
- Ce reprezinta coronarografia
- Indicatiile coronarografiei
- Cum se realizeaza coronarografia
- Interpretarea rezultatelor
- Dupa coronarografie
- Riscuri si complicatii
- Unde pot face o coronografie?
Ce reprezinta coronarografia
Coronarografia este o procedura diagnostica de cardiologie interventionala prin care se identifica posibile obstacole in calea curgerii normale a sangelui, asa numitele stenoze coronariene.
Printr-o tehnica minim invaziva de injectare a unei substante de contrast se pot evidentia stenoze sau limitari de flux la nivelul arterelor coronare, de aceea coronarografia poate oferi informatii extrem de valoroase despre starea inimii.
Boala coronariana este una din principalele cauze de mortalitate la nivel mondial, riscul ei principal fiind infarctul miocardic si dezvoltarea ulterioara a insuficientei cardiace. De aceea, coronarografia este o investigatie foarte importanta daca este efectuata la momentul potrivit, inainte de aparitia leziunilor coronariene severe.
Coronarografia este considerata cea mai buna metoda de evaluare a arterelor coronare si standardul de aur in evaluarea aterosclerozei coronariene.
Formular de programare
Indicatiile coronarografiei
Medicul cardiolog poate recomanda o coronarografie in urmatoarele situatii:
- evaluarea pacientilor cu dureri in piept sau lipsa de aer (dispnee) aparute la efort
- cand durerile toracice anterioare se agraveaza ca intensitate, devin peristente, apar mai frecvent sau chiar si in repaus (angina instabila)
- evaluarea pacientilor care au suferit un infarct miocardic, atat in faza acuta cat si la distanta de eveniment
- cand prin ecografie se evidentiaza modificari de contractilitate a muschiului cardiac
- ca urmare a unor modificari pe electrocardiograma de repaus sau a unui rezultat anormal la testul EKG de efort /scintigrafia miocardica de stres
- ca parte din protocolul de evaluare preoperatorie la pacientii care urmeaza sa fie operati pe cord pentru boli valvulare sau pre implantare transcateter de valva aortica (TAVI).
- ca investigatie complementara unui angioCT coronarian care a identificat leziuni coronariene.
Cum se realizeaza coronarografia
Coronarografia se efectueaza in spital, in sala de angiografie si prezinta avantajul unei internari de scurta durata. Perioada de internare este in cele mai multe cazuri de 24 de ore, timp necesar efectuarii de investigatii aditionale, coronarografiei si a monitorizarii pacientului dupa explorare.
In anumite situatii, mai precis in cazul unui sindrom coronarian acut, coronarografia trebuie efectuata in regim de urgenta in primele ore de la producerea infarctului. Mult mai frecvent insa, coronarografia este programata in avans, oferind timp pacientului pentru pregatire.
In majoritatea cazurilor accesul se face prin artera de la nivelul incheieturii mainii, cu anestezie locala, iar pacientul ramane constient pe tot parcursul procedurii, putand comunica cu medicul.
Evidentierea circulatiei coronariene se face avansand sub control radioscopic, un cateter subtire, pana la originea arterelor coronare si injectand direct prin acest cateter o substanta de contrast care opacifiaza intreaga vascularizatie coronariana.
Astfel, se examineaza in timp real imaginile pe un ecran de inalta definitie si se pot identifica zone de ingustare (stenoza) sau obstructie (ocluzie) la nivelul arterelor care vascularizeaza muschiul cardiac.
Coronarografia dureaza aproximativ 30 minute, dar uneori mai mult, daca se combina cu alte proceduri de cardiologie interventionala, cum ar fi angioplastia coronariana.

Interpretarea rezultatelor
Un rezultat anormal este definit prin prezenta unor stenoze de cel putin 50%, sau a unor blocaje (ocluzii totale) la nivelul arterelor coronare. Daca prin coronarografie se identifica ingustari coronariene semnificative, este posibil ca medicul sa efectueze angioplastia coronariana in aceeasi sedinta, sau stadializat intr-o etapa ulterioara.
In functie de particularitatile fiecarui caz in parte, medicul poate opta pentru efectuarea unei proceduri de angioplastie cu balon si/sau stent, angiografia exploratorie putand fi transformata cu usurinta in interventie cu scop curativ.
Cazurile complexe care asociaza existenta de leziuni coronariene multiple, cu diminuarea semnificativa a fluxului sangvin la acest nivel, sunt discutate in cadrul unei echipe multidisciplinare care include medicul cardiolog, chirurgul cardiovascular si medicul cardiolog interventionist, care elaboreaza un plan de tratament, individualizat in functie de particularitatile fiecarui pacient.
Dupa coronarografie
Dupa efectuarea unei coronarografii, pacientul este indrumat sa consume aproximativ 2-2.5 l de lichide in primele 24 de ore pentru eliminarea substantei de contrast injectate in timpul procedurii.
Abordul radial permite mobilizarea pacientului imediat dupa investigatie, in timp ce punctia femurala efectuata pentru realizarea coronarografiei prezinta indicatie de repaus la pat pentru cateva ore. Frecvent se realizeaza compresie la locul de abord arterial prin dispozitive dedicate de hemostaza.
Dupa coronarografie toti pacientii sunt urmariti indeaproape intr-o rezerva complet echipata ce permite monitorizarea ritmului cardiac si a altor parametri, fiind in permanenta evaluati de o echipa de medici si asistente inainte de a fi externati.
Riscuri si complicatii
Coronarografia este o procedura sigura atunci cand este efectuata de o echipa experimentata, insa exista si situatii rare in care pot aparea complicatii datorate varstei inaintate sau a comorbiditatilor asociate. Dintre complicatiile rare, de mentionat ar fi hematoamele la locul punctiei arteriale si alergia la substanta de contrast.
Dintre complicatiile foarte rare de mentionat sunt insuficienta renala, care frecvent poate fi evitata prin hidratarea adecvata a pacientului, inclusiv prin perfuzii inainte si dupa coronarografie si lezarea arterelor la nivelul carora este introdus cateterul. Complicatii extrem de rare (1 la 10.000 de cazuri): infarct miocardic, accident vascular cerebral, deces. Riscul este crescut la pacientii care au si alte boli severe asociate, precum boala de rinichi avansata sau boala pulmonara.
Unde pot face o coronografie?
Consultant medical:
Dr. Radu Pretorian