Ruptura de ligament incrucisat anterior (LIA)

Articulatia genunchiului are 4 mari ligamente. Ligamentul Incrucisat Anterior (LIA) este unul dintre ele. Ligamentul incrucisat anterior are rolul de a stabiliza articulatia in timpul miscarilor de rasucire (pivotare). Atunci cand apar dislocarea, lezarea sau ruptura ligamentului incrucisat, afectarea articulatiei este resimtita puternic de catre pacient. Acesta se poate afla in imposibilitatea de a afectua atat activitati sportive (care implica rasucirea piciorului), cat si activitati fizice curente.

Cuprins:

Simptomele rupturii de ligament incrucisat anterior

Cand ligamentul incrucisat anterior sufera o ruptura, pot aparea urmatoarele simptome:

  • Pacientul resimte disconfort in timpul mersului.
  • In activitatile de zi cu zi, spre exemplu la coboratul unei scari, apare senzatia de “scapare a genunchiului”, aceasta fiind insotita de durere si imposibilitatea de miscare pe moment.
  • Poate aparea tumefactia articulara, practic creste cantitatea de lichid de la nivelul articulatiei, marind considerabil volumul acesteia.
  • Din cauza hemartrozei (sangerare in cavitatea articulara), in primele zile de la instalarea acesteia, pacientul nu poate efectua miscari normale ale genunchiului, de exemplu, nu poate pune piciorului in pamant.

Diagnosticul rupturii de ligament incrucisat anterior

Diagnosticul de ruptura de ligament incrucisat anterior este pus in urma unei examinari clinice. In timpul consultului, medicul specialist poate observa daca exista o leziune ligamentara semnificativa si va recomanda alte investigatii precum radiografia, RMN-ul.

Exista situatii in care diagnosticarea este ingreunata fie de faptul ca mobilizarea genunchiului este dureroasa pentru pacient, fie pentru ca apare blocajul articular prin fragment meniscal – caz in care mobilizarea devine imposibila.

  • Radiografia in diagnosticarea rupturii de ligament incrucisat anterior se va efectua obligatoriu pentru a exclude alte patologii.
  • Examenul RMN este recomandat pentru a evidentia ruptura, indiferent ca este o ruptura totala sau partiala.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Optiuni de tratament LIA

Rupturile de ligament incrucisat anterior (LIA) nu se vindeca de la sine. In functie de gradul de afectare al ligamentului si de nivelul de activitate fizica al pacientului, se va recomanda sau nu interventia chirurgicala.

Reconstructia ligamentului pe cale chirurgicala este necesara in cazul:

  • Persoanelor care practica un sport de performanta, sport ce implica rasuciri, schimbari de directie (fotbal, baschet, volei si altele)
  • Persoanelor cu job-uri care presupun expunerea la un efort fizic sustinut, ridica si manevreaza obiecte grele, sunt implicate in activitati montane (ghizi montani, persoane care acorda primul ajutor).

Interventia chirurgicala reconstructiva a ligamentului incrucisat anterior LIA este o optiune de tratament pentru cei care nu isi doresc sa fie limitati fizic in timpul desfasurarii activitatilor curente.

In situatia celor cu un stil de viata sedentar, ortezele medicale pot reprezenta o solutie in detrimentul operatiei, cu mentiunea ca exista posibilitatea experimentarii unor episoade de instabilitate articulara, de exemplu atunci cand urca si coboara scarile, pasesc peste o bordura, un obstacol de orice fel.

Si in aceste cazuri interventia chirurgicala este recomandata atat pentru a restabili activitatile obisnuite, cat si pentru a preveni deteriorarea articulara.

Reconstructia ligamentara - autografa

Pentru ca rupturile de ligament incrucisat anterior (LIA) nu se vindeca de la sine, ligamentul trebuie sa fie inlocuit (reconstruit). Reconstructia ligamentara se realizeaza prin tehnici asistate artroscopic.

Ce fel de grefa este utilizata pentru reconstructia ligamentara?

Grefele utilizate in reconstructia ligamentului incrucisat anterior pot fi de doua tipuri:

  • Autogrefe (se foloseste propriul tesut)
  • Grefe sintetice.

“Cea mai buna grefa folosita in reconstructia ligamentelor este autogrefa (grefa recoltata de la pacient). Autogrefa este superioara grefei artificiale” spune Dr. Ahmad Alqadi, medic specialist Ortopedie Traumatologie in cadrul Spitalului Medicover.

Autogrefele sunt prelevate de la tendonul patelar al pacientului (1 / 3 centrale tendonului patelar – asa numita grefa os-tendon-os) sau de la tendoanele ischiogambierilor din partea interioara a genunchiului.

Pentru primul tip de grefa este necesara o incizie pe partea din fata a genunchiului. Tehnica este adesea folosita in cazul sportivilor profesionisti, rezultatele clinice pe termen lung fiind foarte bune.

Ca dezavantaj, recoltarea grefei de tendon patelar poate provoca dureri in perioada postoperatorie, in primele saptamani dupa operatie. La un numar redus de pacienti pot aparea dureri restante in partea din fata a genunchiului.

Autogrefa hamstring este prelevata printr-o mica incizie spre interiorul genunchiului. Si aceasta are rezultate excelente, insa prezinta dezavantajul producerii unor deficite in muschii ischio-gambieri. Autogrefa hamstring este utilizata frecvent la pacientii predispusi spre durere in partea din fata a genunchiului (sex feminin).

Recuperarea dupa ruptura de ligament incrucisat anterior

Recuperarea dupa ruptura de ligament incrucisat anterior este o parte esentiala in reusita interventiei de reconstructie si se realizeaza in etape:

  • In prima etapa tesutul operat trebuie sa se vindece;
  • Ulterior, obiectivul este ca articulatia sa isi recapete mobilitatea;
  • In cea de-a treia etapa se urmareste redobandirea fortei musculare;
  • Revenirea la activitatile fizice de dinaintea rupturii este ultima etapa.

In programul de recuperarea dupa LIA, o parte importanta consta in a face posibila extensia completa a genunchiului. Dupa aceea, se urmareste obtinerea flexiei in mod corespunzator. Kinetoterapia este indicata de 2-3 ori pe saptamana pe o perioada de 3 pana la 4 luni.

Pot aparea diferente in timpul recuperarii in functie de tipul de interventie  (cu grefe, fixare).

 

Bibliografie:

  • Beard, D.J., Kyberd, P.J., Fergusson, C.M. and Dodd, C.A., 1993. Proprioception after rupture of the anterior cruciate ligament. An objective indication of the need for surgery?. The Journal of Bone & Joint Surgery British Volume, 75(2), pp.311-315.
  • Benjaminse, A., Gokeler, A. and van der Schans, C.P., 2006. Clinical diagnosis of an anterior cruciate ligament rupture: a meta-analysis. Journal of orthopaedic & sports physical therapy, 36(5), pp.267-288.
  • McDANIEL Jr, W.J. and DAMERON Jr, T.B., 1983. The untreated anterior cruciate ligament rupture. Clinical Orthopaedics and Related Research (1976-2007), 172, pp.158-163.
  • Sutton, K.M. and Bullock, J.M., 2013. Anterior cruciate ligament rupture: differences between males and females. JAAOS-Journal of the American Academy of Orthopaedic Surgeons, 21(1), pp.41-50.