Sindromul de Quervain, cauza pentru durerea degetelui mare de la mana

Sindromul de Quervain mai este cunoscut sub numele de tenosinovita sau tendinita si apare ca urmare a suprasolicitarii degetului mare de la mana. Surprinzator sau nu, aceasta boala afecteaza inclusiv proaspetele mamici, tocmai de aceea se mai numeste si mummy thumb (tendinita mamicii) Care sunt simptomele sindromului de Quervain si cum poate fi tratat? Citeste acest material pentru a afla mai multe despre aceasta afectiune!

Cuprins

Sindromul de Quervain este o afectiune intalnita destul de des, insa poate fi confundata foarte usor cu alte afectiuni, precum neuropatiile de compresie nervoasa. Confuzia poate sa apara de la faptul ca simptomul principal este asemanator: durere la nivelul degetului mare si a articulatiilor mainii.

Aceasta boala este cauzata, de fapt, de ingrosarea si umflarea structurii care inconjoara tendoanele degetului mare de la mana. Drept urmare, apare o frecare crescuta, ce duce la inflamatia propriu-zisa a tendoanelor.

Care sunt simptomele sindromului de Quervain?

Atunci cand se instaleaza, primul simptom pe care il va resimti pacientul este durerea la nivelul articulatiei mainii, dar mai ales la nivelul degetului mare. Aceasta durere creste in intensitate ori de cate ori pacientul incearca sa isi miste degetul mare.

De asemenea, ca o particularitate la nivelul simptomului, durerea este mai acuta dimineata, iar pacientul va realiza faptul ca este mai dificil sa isi miste degetul dimineata decat in restul zilei.

Atunci cand afectiunea se afla in stadii avansate, durerea se manifesta pe toata durata zilei, iar pacientul poate ajunge sa nu mai poata misca degetul mare, tocmai din cauza durerii si a inflamatiei.

De ce apare sindromul de Quervain?

Suprasolicitarea articulatiilor mainii reprezinta principala cauza care duce la aparitia acestui sindrom. Odata cu suprasolicitarea articulatiilor, apare si o suprasolicitare a sinovialei in compartimentul De Quervain, care duce la scaderea lichidului sinovial. Tendonul va aluneca mai greu, iar inflamatia va creste.

Categoriile de pacienti ce sunt predispusi catre aceasta afectiune sunt cei care isi folosesc excesiv articulatia mainii. In aceste categorii pot intra jucatorii de golf, volei, bowling si cei de tenis, precum si persoanele care folosesc excesiv mouse-ul si tastatura, avand munca de birou.

De ce mummy thumb?

de Quervain apare frecvent la femeile cu varste cuprinse intre 30-50 de ani, in special la proaspetele mamici, tocmai de aceea aceasta afectiune se numeste si mummy thumb (tendinita mamicii). In cazul proaspetelor mamici, articulatia mainii este utilizata excesiv (suprasolicitata) in miscarile de ingrijire a copilului. Retentia de lichide si schimbarile hormonale in sarcina pot agrava si ele aceasta afectiune, la nivel de manifestare.

Diagnosticarea acestei afectiuni se realizeaza cu ajutorul testului Finkelstein, in cadrul caruia pacientul este rugat sa duca degetul mare in palma si sa il tina cu celelalte degete. Daca apare durerea, atunci rezultatul testului este pozitiv. In unele cazuri, medicul de specialitate poate recomanda efectuarea unei ecografii de parti moi sau a unui RMN, pentru diagnostic diferential.

Cum poate fi tratat sindromul de Quervain?

In fazele incipiente, pot fi administrate antiinflamatoare locale si va fi necesara purtarea unei orteze. De altfel, in majoritatea cazurilor, tratamentul nechirurgical este eficient si nu este nevoie de interventie chirurgicala.

Atunci cand tratamentul medicamentos si purtarea ortezei nu dau rezultatele scontate sau simptomele dureaza mai mult de 6 luni, medicul de specialitate va recomanda un tratament chirurgical, ce are ca scop detensionarea conflictului dintre tendoane, teaca sinoviala si retinacul. Interventia chirurgicala dureaza intre 20-30 de minute, iar pacientul este externat in aceeasi zi. Interventia chirurgicala reduce la zero riscul de recidiva al acestei afectiuni.

Daca nu este tratata, afectiunea se agraveaza si poate duce pacientul in punctul in care sa nu isi mai poata folosi degetul mare si sa nu mai poata realiza activitati simple, precum prinderea obiectelor sau scrisul.

Foarte important de retinut este si faptul ca pacientii nu trebuie sa maseze zona dureroasa, pentru ca pot agrava simptomele.

 

Bibliografie:

  • Ilyas, A.M., Ast, M., Schaffer, A.A. and Thoder, J., 2007. De quervain tenosynovitis of the wrist. JAAOS-Journal of the American Academy of Orthopaedic Surgeons, 15(12), pp.757-764.
  • Leao, L., 1958. De Quervain's disease: a clinical and anatomical study. JBJS, 40(5), pp.1063-1070.
  • Martin, A. and Awan, H.M., 2017. De Quervain’s Syndrome. Orthopedic Surgery Clerkship: A Quick Reference Guide for Senior Medical Students, pp.157-160.
  • Minamikawa, Y., Peimer, C.A., Cox, W.L. and Sherwin, F.S., 1991. De Quervain's syndrome: surgical and anatomical studies of the fibroosseous canal. Orthopedics, 14(5), pp.545-549.